Saturday Apr 20, 2024

Fericiti cei saraci cu Duhul

Fiindca Thea m-a intrebat ce semnificatie are sintagma “Fericiti cei saraci cu Duhul, caci a lor este Imparatia Cerului!“, m-am decis sa dau search cu google. Si am intrat pe site-ul ortodoxiatinerilor.ro care o da cotita ca la Ploiesti. Se invoca argumentul limbii aramaice, limba venita din Sumer, Mesopotamia, Iran – Irak. Dar eu vin cu un contra-argument care spune asa: daca un adevar rostit de cineva cu potenta lui Iisus este un adevar absolut pentru ca este necesar sa fie asa, are el nevoie de limbi diferite pentru a fi tradus, respectiv inteles? Daca si Apollonius din Tyana si Iisus puteau vorbi orice limba fara sa le fi invatat inseamna ca ei chiar vorbeau? Fizic, adica. Ei vorbeau limba Universala, telepatia. Nu tot timpul, evident.
Dar nu raspunsul lor m-a frapat, ci altceva. Apare expresia “ALIENAT PSIHIC”. Alienat inseamna prin el insusi bolnav psihic, nebun, insa alaturarea sa de cuvantul psihic ii intareste ori lipsa de vocabular si educatie gramaticala, ori capacitate de agresivitate si ura crescuta cu care a fost eliberat. Ambele situatii sunt penibile pentru ca prezinta o cauzalitate a unui forum menit sa sustina Omul. Dar nu m-a deranjat nici asta, pentru ca nu vibrez cu ele! Mi-a atras atentia insa cuvantul ALIENAT cu corespondentul sau in engleza ALIEN, tradus ca strain (substantiv) sau ostil, instrainat, venetic, diferit (adjectiv). Alienii stim cu totii ca se refera la extraterani. Deci inca o palma subliminala din partea marilor guverne. Pentru ca alienii, nu sunt toti ostili. Dar frica in suflet creeaza dependenta de statul social. Mai departe, am pus zaua din Evanghelie care spune asa:
“Nimeni sa nu se amageasca. Daca i se pare cuiva, intre voi, ca este intelept in veacul acesta, sa se faca nebun, ca sa fie intelept.“(Corinteni 3 – 18) (stie Ionut de unde ;))
E un fel de a spune <Aveti grija ca intelepciunea vine din alta parte! >
De ce am tinut sa trec prin toata aceasta paranteza. Pentru ca oamenii au tendinta sa gandeasca in antiteza mesajele biblice. In primul rand, trebuie sa tinem seama ca Biblia nu este literatura! Cine a cazut in aceasta amagire nu a facut decat sa fie luat in coarnele Minotaurului. E patruns de groaza de anu gasi iesirea din labirint.
Se zice ca Biblia ar fi fost scrisa in jurul anului 3000 i.e.n, dupa Marele Potop din care Noe ramane supravietuitor. O scurta oprire asupra lui Noe. In romana mostenim cuvantul NOIAN care inseamna cantitate, volum mare. Atrag atentia ca Noe nu era om de dimensiunea celor de acum. El era urias, gigant, titan.

Deci Potopul care a “inghitit” Atlantida nu a fost o jucarie. Daca Noe era Atlant? Poate! Poate intr-o zi vom stii cu certitudine. Revenim. In anul 3000 i.e.n., dupa un Potop indreptat asupra unei civilizatii cu o cunoastere mare, nu se putea scrie literatura. Pentru ca nici Miorita nu e literatura, nici Harap-Alb nu e literatura, nici Ber-Caciula. Ele sunt FARA AUTOR CUNOSCUT, sunt mitice, mistificate, babiloniate.
Ce inseamna pana la urma “Fericiti cei saraci cu Duhul, caci a lor este Imparatia Cerului!”? Exista dimensiunea inferioara si dimensiunea superioara. Evident un termen relativ, pentru ca pragul dintre inferior si superior poate fi mutat cu fiecare treapta de evolutie. Acum ne vom referi strict la lumea noastra. Oamenii in Cerul nostru sunt precum pestii in Apele Inferioare. Iisus, Mesia, Eliberatorul, Mantuitorul, Cristul, Salvatorul, este pescarul. Sa ne amintim ca El este ades numit asa. Ce se intampla este ca oamenii sunt “pescuiti” din Apele Inferioare in Apele Superioare. Vorbim alchimic, de acord? Ca si in cazul pescuitului de zi cu zi, exista un procedeu prin care, daca pestele se zbate in undita, pescarul nu mai trage ata, caci ea risca sa se rupa, ci il lasa pe peste sa se zbata pana  oboseste, pana inceteaza sa se zbata, apoi il trage din nou in sus si tot asa. Exact la fel se intampla in cazul Providentei. Cu cat omul se zbate mai mult datorita
incercarii sale de a intelege, de a reusi, de a scapa, de a se urca, luati ce exemplu vreti, cu atat Cerul Superior se indeparteaza de el, aparand senzatia sisifica, sora cu nebuna instrainare. Pe cand cei nepatrunsi de Duh (pentru ca zbaterea vine din Duh, din cutezanta de a cauta intelepciunea nemuritoare) au un trai tihnit, ei sunt luati de val si dusi cu valul. Pana la urma toti pestii ajung in mare, fie ca unii inoata impotriva curentilor raurilor de munte sa-si lase laptii acolo, fie ca altii stau in lacuri linistite.
Lovinescu a spus, “DEOSEBIREA DINTRE PROFAN SI INITIAT ESTE CA PROCESUL, LA ULTIMUL, SE FACE CONSTIENT”, adica patruns de DUH. Cu totii mergem spre Evolutie, unii mai incet, altii mai repede. Toate spiritele sunt infratite, indiferent de inegalitatea lumilor carora se supun. Pana la urma asta cauta si alienii, intrarea intr-un Cer Superior. Si alienii au sfintii lor, “preotii” lor. Universul este infinit, dar imaginati-va ca suntem intr-o singura dimensiune. Sunt mai multe Universuri infinite, insa calitatea este ceea ce le deosebeste.
Sa va bucurati de viata!

andrei

Back to Top